Cum îl folosește Patriarhul Daniel pe Eminescu ca să construiască Catedrala Neamului

Patriarhul Daniel a declarat, miercuri, în cuvântarea susținută la Academia Română de ziua lui Mihai Eminescu, Ziua Culturii Naționale, că poetul, împreună cu Ioan Slavici, a fost printre primii intelectuali români care au lansat și susținut ideea construirii unei catedrale naționale.

„Mihai Eminescu împreună cu Ioan Slavici a fost printre primii intelectuali români care au lansat și susținut ideea construirii unei catedrale naționale, ca semn de mulțumire adusă lui Dumnezeu după Războiul de Independență din anii 1877 – 1878, un edificiu bisericesc cu valoare de simbol național”, a spus Patriarhul Daniel, citând din cartea lui Nicolae Șt. Noica – „Catedrala Mântuirii Neamului – istoria unui ideal”, apărută în 2011 la Editura Basilica a Patriarhiei Române.

Preafericitul a mai spus că Eminescu a fost născut și crescut în spiritul creștin ortodox al unei familii evlavioase, care avea legături strânse cu Biserica și monahismul românesc.

„Atașamentul, respectul și admirația lui Eminescu pentru Biserica neamului, pe care a văzut-o mereu prezentă în dezvoltarea culturii și identității naționale a poporului român, le-a dobândit din familia sa, de la surorile mamei sale care erau călugărițe (…). Așa s-a familiarizat el de foarte timpuriu cu slujbele și cântările bisericești, reflectându-le mai târziu în unele din creațiile sale, în care folosește metafore inspirate din universul liturgic ortodox, ca, de pildă, în poezia «Rugăciune»”, a arătat Patriarhul Daniel.

Acesta a mai amintit că Eminescu a numit Biserica Ortodoxă „maica spirituală a neamului românesc, care a născut unitatea limbei și unitatea etnică a poporului” și „păstrătoarea elementului latin (…) care a stabilit și a unificat limba noastră într-un mod atât de admirabil, încât suntem singurul popor fără dialecte propriu-zise”, citând din articole ale poetului.

Patriarhul a mai menționat că Mihai Eminescu a apărat adesea Biserica, spunând: „Cine combate Biserica și ritualele ei poate fi cosmopolit, socialist, nihilist, republican universal și orice i-o veni în minte, dar numai român nu este!”.

Construcția Catedralei Mântuirii Neamului a început în decembrie 2010. Viitoarea catedrală, de pe Dealul Arsenalului, va avea 120 de metri lungime, 70 de metri lățime și 120 metri înălțime, iar la slujbe vor putea participa 5.000 de credincioși. Costul lucrărilor pentru construcția la roșu a fost estimat la 100 de milioane de euro.

La începutul anului 2011, Sfântul Sinod a aprobat o procedură de colectă națională pentru construirea Catedralei. În februarie 2011, Guvernul a alocat 10 milioane de lei pentru acest proiect. Primăria Capitalei și primării de sector au donat la rândul lor pentru construcție.

Mai multe voci din rândul societății civile au criticat alocarea de bani publici pentru construirea Catedralei.

La sfârșitul anului trecut, presa a relatat că Patriarhia a trimis consiliilor județene o scrisoare prin care solicita câte 300.000 de euro „pentru plata materialelor și manoperei necesare lucrărilor la structură în această fază esențială pentru bunul mers al întregii lucrări”.